Mutarea unei case nu seamănă cu mutarea unui apartament. Podul, garajul și restul lucrurilor de care ai uitat

Cine s-a mutat dintr-un apartament de trei camere crede că știe ce înseamnă o mutare. Cine s-a mutat dintr-o casă știe că sunt două lucruri diferite.

Diferența nu e suprafața locuibilă. O casă de 140 de metri pătrați și un apartament de 100 nu diferă dramatic la nivelul camerelor. Diferența e tot ce vine în plus: podul, pivnița, garajul, magazia din curte, terasa, uneltele, mobilierul de grădină, echipamentul de întreținere. Aceste spații nu apar în niciun calcul inițial și pot adăuga ușor 40% la volumul total al mutării.

Iar volumul e doar jumătate din problemă. Cealaltă jumătate e că lucrurile din aceste spații sunt, în general, murdare, grele, neambalate și, adesea, periculoase.

Inventarul care se face în ordinea greșită

Aproape toată lumea începe cu camerele de zi. E instinctiv — acolo stai, acolo vezi lucrurile. E și greșit.

Ordinea corectă, la o casă, e inversă. Se începe cu podul, pentru că e spațiul cel mai puțin vizitat și cel care ascunde cele mai multe surprize. Continuă cu pivnița, apoi garajul, apoi magaziile exterioare, și abia la final spațiile locuite. Motivul e simplu: în camerele de zi știi ce ai. În pod, nu.

Un pod de casă bucureșteană cu douăzeci de ani de locuire conține, tipic: mobilier vechi urcat acolo „temporar”, cutii cu obiecte de la părinți, decorațiuni de sărbători, valize, echipament sportiv, uneori materiale de construcții rămase de la ultima renovare. Sunt trei-cinci metri cubi pe care nimeni nu îi include în estimarea inițială.

Pivnița adaugă conserve, borcane, sticle, eventual un congelator vechi și, în casele mai vechi, obiecte pe care nimeni nu le-a mai atins de la mutarea anterioară.

Garajul e categoria cea mai problematică, pentru că acolo se acumulează exact lucrurile care nu se transportă simplu: canistre, uleiuri, anvelope de iarnă, unelte electrice, scule de mână, saci de ciment, vopseluri.

Ce nu urcă în camion, indiferent cine face mutarea

Există o listă fermă, valabilă la orice firmă serioasă, și e bine să o știi înainte, nu în ziua transportului.

Combustibilii de orice fel. Benzina din canistră, motorina, uleiul de motor. Nu se transportă în vehicule care nu sunt autorizate pentru mărfuri periculoase, iar o autoutilitară de mutări nu este.

Buteliile de gaz, chiar și cele goale sau parțial goale. Se predau, se transportă separat sau se lasă.

Vopselele pe bază de solvent, diluanții, adezivii industriali, spray-urile sub presiune. Riscul nu e teoretic — într-un camion închis, vara, temperatura urcă rapid.

Substanțele pentru grădină: erbicide, insecticide, îngrășăminte chimice. Multe sunt clasificate ca periculoase și au reguli proprii de transport.

Mașina de tuns iarba și celelalte utilaje cu motor termic se golesc complet de combustibil și de ulei înainte de încărcare. Un motocultor cu rezervorul plin, înclinat în camion, va lăsa urme pe tot ce e sub el.

Right Move discută aceste categorii în etapa de evaluare, tocmai pentru că la mutările de case apar aproape întotdeauna. Alternativa — descoperirea lor în dimineața mutării, cu echipa deja la fața locului — înseamnă întârzieri și decizii luate în grabă.

Curtea și grădina: partea pe care nimeni nu o estimează corect

Mobilierul de exterior pare ușor. Nu este.

O masă de grădină din lemn masiv de doi metri cântărește 60–80 de kilograme și nu se demontează. Un set de scaune din ratan sintetic ocupă un volum disproporționat față de greutatea lui. Un grătar pe cărbuni sau, mai rău, unul pe gaz cu carcasă metalică, e greu, murdar și trebuie curățat înainte de încărcare dacă nu vrei grăsime pe tot ce e în jur.

Umbrelele mari de terasă, cu picior de beton sau de granit, se transportă demontate, iar piciorul cântărește adesea peste 30 de kilograme singur.

Plantele sunt o categorie aparte. Cele în ghivece mari — măslini, citrice, ficuși de trei metri — nu se pot transporta ca restul lucrurilor. Ghiveciul se stabilizează, planta se leagă lejer, iar transportul se face ultimul și se descarcă primul. La temperaturi extreme, vara sau iarna, câteva ore într-un camion neventilat pot omorî o plantă crescută în zece ani.

Iar plantele din pământ, dacă vrei să le iei, se scot cu bulgăre și se transplantează în aceeași zi. Nu e o operațiune de firmă de mutări, e una de grădinar, și trebuie planificată separat.

Uneltele și atelierul

Casele au unelte. Multe. Iar uneltele sunt exact tipul de obiect care se împachetează prost: mici, grele, ascuțite și numeroase.

Regula practică e cutii mici și rezistente, umplute complet, cu obiectele ascuțite protejate individual. O cutie mare plină cu scule nu poate fi ridicată de un singur om și, dacă cedează, conținutul e periculos.

Uneltele electrice merg, ideal, în valizele lor originale. Dacă nu mai există, se înfășoară individual și se așază în cutii cu material de amortizare, cu cablurile strânse și fixate.

Scările, dacă sunt din aluminiu, se transportă legate. O scară nefixată într-un camion e o piesă care se mișcă la fiecare frână și lovește tot ce e în jur.

Ferăstraiele, topoarele, sapele și restul uneltelor cu tăiș se protejează pe lamă cu carton și bandă. Nu pentru unealtă, ci pentru cel care descarcă.

Accesul: avantajul și capcana caselor

Vestea bună, la o mutare de casă, e că, de regulă, nu există lift și nici casă de scară îngustă. Vestea proastă e că accesul are alte probleme.

Poarta. Multe curți din București și din Ilfov au porți auto de 2,5–3 metri lățime. O autoutilitară de 20 de metri cubi are 2,3–2,5 metri lățime cu oglinzile pliate. Intră, dar la limită, și numai dacă are unde manevra înăuntru.

Aleea. Dalele, pavajul și, mai ales, alei de beton subțire pot ceda sub un vehicul de 3,5 tone încărcat. Merită verificat înainte, mai ales la casele noi unde alea a fost turnată pentru autoturisme.

Strada. În cartierele rezidențiale din Ilfov — Corbeanca, Dumbrăveni, Berceni, Popești — străzile sunt frecvent înguste, cu mașini parcate pe ambele părți. Un camion de 8 metri nu poate întoarce, iar dacă strada e fundătură, problema devine serioasă.

Terenul. După ploaie, o curte neamenajată devine impracticabilă pentru un vehicul greu. Sunt situații reale în care camionul rămâne în stradă și distanța de cărat crește de la cinci la cincizeci de metri.

Trimite firmei, înainte, un punct pe hartă și două fotografii — una a porții, una a străzii. Sunt informațiile care determină ce vehicul vine.

Casele au mai mult mobilier fix decât apartamentele

Bibliotecile pe comandă, dressingurile integrate, băncile de la intrare, mobilierul de baie montat pe perete, corpurile de bucătărie realizate la comandă — toate sunt piese care, tehnic, aparțin locuinței, dar pe care mulți proprietari vor să le ia.

Aici, decizia trebuie luată devreme, pentru că demontarea acestor piese e o lucrare în sine. Un dressing pe comandă se demontează în trei-patru ore și, în multe cazuri, nu se remontează identic la altă adresă, pentru că a fost dimensionat pentru pereții respectivi.

Bucătăria e cazul cel mai frecvent și cel mai delicat. Corpurile se pot muta, blatul rareori — mai ales cele din piatră naturală sau din compozit, care sunt decupate exact pentru chiuveta și plita existente. Iar demontarea unei bucătării presupune deconectarea de la apă, gaz și electricitate, operațiuni care, în cazul gazului, se fac exclusiv de o persoană autorizată.

Când mutarea unei case se face în două etape

E o practică mai răspândită decât se crede și, la case, adesea singura rezonabilă.

Prima etapă acoperă spațiile locuite: dormitoare, living, bucătărie, baie. E mutarea „de bază”, cea care îți permite să locuiești la adresa nouă din prima seară.

A doua acoperă anexele: pod, garaj, magazie, curte. Se face la câteva zile sau la o săptămână distanță, când ai deja timp să sortezi ce merge și ce nu, fără presiunea unei singure zile.

Avantajul e că, între cele două etape, se poate face și debarasarea. Din experiența firmelor care lucrează cu case, cantitatea de lucruri aruncate la a doua etapă e semnificativ mai mare decât cea estimată inițial — pentru că, având timp, oamenii iau decizii mai bune.

Pentru lucrurile care nu încap imediat la adresa nouă, depozitarea temporară acoperă intervalul. Right Move oferă spații în București și Ilfov, în hală pentru mobilier voluminos și în containere individuale pentru cine preferă un spațiu propriu, cu monitorizare video și acces controlat.

Animalele de companie, la o mutare de casă

E o diferență reală față de mutarea din apartament, unde pisica stă închisă într-o cameră până se termină totul. La o casă, cu poarta deschisă ore în șir și cu oameni care intră și ies continuu, un câine sau o pisică ies în stradă în primele treizeci de minute.

Soluția practică e simplă și rareori aplicată: animalul nu rămâne acasă în ziua mutării. Merge la cineva cunoscut, la o pensiune sau, dacă nu se poate, într-o cameră încuiată, cu un bilet pe ușă. Nu într-o cameră închisă doar, ci încuiată — echipa deschide toate ușile ca să verifice dacă a rămas ceva înăuntru.

La adresa nouă, primele zile sunt riscante mai ales pentru pisici, care încearcă să se întoarcă la vechea locuință. Recomandarea uzuală a medicilor veterinari e o perioadă de acomodare într-un singur spațiu, înainte de accesul liber în curte.

Un detaliu care se uită la fiecare mutare de casă

Cheile. O casă are, în medie, între opt și cincisprezece chei diferite: poartă, ușă principală, ușă de serviciu, garaj, magazie, pivniță, tablou electric, contor, lacăte diverse. Multe sunt neetichetate și, după mutare, nimeni nu mai știe care ce deschide.

Cu o săptămână înainte, ia toate cheile, încearcă-le și etichetează-le. Predă-le noului proprietar sau chiriaș pe o listă, iar pe cele de la casa nouă cere-le la fel — cu specificarea a ce deschide fiecare și dacă mai există copii la altcineva.

E o operațiune de o oră, pe care aproape nimeni nu o face și pe care toți cei care nu au făcut-o o regretă în prima săptămână, în fața unei uși de magazie pe care nu o pot deschide.